O mașina argintie, două roșii și una neagră.
Mut privirea în partea cealalta o mamă își conduce fiica la școală.
Bate vântul.
Punga de hârtie o țin strâns împreună cu biletul de maxi-taxi de teamă să nu mi-l zboare printre blocurile gri. 50 de pași până ajung la blocul portocaliu să apăs pe 16. Urc scări și dau de o cămăruță de usucă locatarii rufele. Fac stânga și dau ”bună dimineața”.
Cald și aer ticsit de miros de dosare.
Cafea, covrigi, Excel.
Timpul trece iar ochii mei obosesc pe zi ce trece mai repede. Ciocolată și Cola servită pe la ora 17, asta în loc de ceai. Trist.
Telefoane, fax, OP-uri, fișe de aptitudine abramburite printre acte adiționale. Râd și uit să scriu 9 în loc de 7.
Ore suplimentare, bani, viață 0.
